Home » Activități » Cursuri de limbă, cultură și civilizație » Cu Hilda-Hedvig Varga, despre Hindi

Cu Hilda-Hedvig Varga, despre Hindi

Hilda-Hedvig Varga

Hilda-Hedvig Varga, www.oriens.ro

Urmând scopului nostru de a vă prezenta cât mai multe din culturile și civilizațiile Orientului prin ochii noștri sau prin ochii unor profesioniști entuzaști, am invitat-o pe Hilda-Hedvig Varga să ne povestească despre limba pe care o îndrăgește și pentru care s-a pregătit în anii facultății. Hilda este o entuziastă cunoscătoare și o companie plăcută pe care ne gândim sa v-o prezentăm cu această ocazie ca gazdă viitoare a unor cursuri de limbă hindi, cultură și civilizație indiană oferite de Oriens.

În ultimii ani, India apare menționată mai des la televizor decât mi-aș fi putut închipui vreodată. Când am început eu studiul formal, nimeni nici măcar nu pomenea de țara aceasta, cu atât mai puțin de limbă. De ceva timp încoace, constat cu bucurie că se vorbește din ce în ce mai mult despre bucătăria indiană, despre locurile de o frumusețe ieșită din comun care se regăsesc acolo, dar și despre obiceiuri, tradiții și limbă. Astfel, simt nevoia să subliniez de la început un lucru: NU EXISTĂ LIMBA INDIANĂ. E ca atunci când ne-am referi la noi, românii, ca vorbitori de ”europeană”. Există în schimb numeroase limbi indiene, dintre care cea mai vorbită și larg înțeleasă în India este HINDI. Este limba oficială, de stat a Republicii Democratice India, alături de alte peste 20 de limbi, printre care și engleza. De reţinut ar fi că limba se numeşte HINDI, şi nu hindu sau hindusă. Hindusa este denumirea românească a religiei (hinduism), iar „hindu” este termenul folosit de indieni pentru a se identifica drept aparţinând acestei religii: ex. „Main hindu hoon” = „Eu sunt hindus.”

Unde se vorbeşte?

Hindi se vorbeşte în jumătatea de nord a ţării ca limbă maternă, însă este predată în şcoli la nivelul întregului teritoriu. Statele în care se vorbeşte sunt: Uttar Pradesh, Haryana, Himachal Pradesh, Uttarakhand, Rajasthan, Madhya Pradesh, Chattisgarh, Jharkhand, Bihar şi desigur capitala New Delhi.

Când a apărut?

Pentru a putea discuta despre limba modernă, hindi, trebuie să ştim câte ceva despre sanscrită. Aceasta a fost introdusă pe teritoriul Indiei de astăzi de către populaţia ariană între 1700-1500 î.e.n. Sanscrita a fost treptat simplificată, proces desfăşurat de-a lungul multor secole, asimilând împrumuturi din diverse limbi, dând naştere limbii moderne, hindi. Abia după independenţă, constituţia indiană stabileşte denumirea, statutul, alfabetul şi standardizează scrisul, gramatica şi vocabularul limbii hindi.

Pentru a vă forma o idee generală despre Hindi, limba face parte din marea familie a limbilor INDO-EUROPENE, sub-ramura limbilor Indo-Iraniene, sub-ramura Indo-Ariană, descendentă directă a limbii clasice și vechi: Sanscrita.

Am să fac încă o precizare: cele două limbi – hindi și sanscrită – NU SUNT IDENTICE. Dacă știi nițică sanscrită, nu înseamnă că ai habar de hindi și viceversa. Diferențele dintre cele două se regăsesc în fiecare aspect lingvistic cu putință (alfabet – diferențe minore, dar reale; gramatică – diferențe majore; exprimare și înțelegere – diferențe majore).

Hindi este limba modernă, standardizată, ceea ce înseamnă că are o gramatică bine pusă la punct prin reguli, o ortografie controlată (relativ) și beneficiază de literatură de specialitate (cărți de gramatică, îndreptare, dicționare explicative sau de sinonime/antonime etc.)

Hindi este de asemenea o limbă orientală, cu puternice influențe arabe și persane. Mai bine de 20% din masa vocabularului este de proveniență perso-arabă, baza fiind desigur de origine sanscrită (aprox. 50%). Restul procentajului este acoperit de împrumuturi din limbi precum: engleză, franceză, portugheză, turcă etc.

În privința alfabetului, scrierea poartă denumirea de DEVANAGARI (pe care l-am putea traduce cu ”scrierea urbană a zeilor”). Literele au o formă pătrățoasă, uneori ușor rotunjită, vocalele fiind mereu prezente în scriere (spre deosebire de exemple precum scrierea perso-arabă sau ebraică, unde vocalele sunt deseori omise cu desăvârșire). Pentru a forma un cuvânt, literele sunt unite deasupra cu o linie orizontală.

O analiză mult prea serioasă, www.oriens.ro

O analiză mult prea serioasă, www.oriens.ro

Legat de scriere, odată cu buna stăpânire a alfabetului devanagari, se poate pătrunde în universul altor 4 limbi: sanscrita, nepali, marathi și chiar konkani (care poate fi scris și în devanagari). Desigur, asta nu înseamnă că persoana care poate citi și scrie în hindi va înțelege ceva din celelalte limbi sau că nu va avea probleme de citire, fiecare limbă poate avea litere sau semne grafice în plus, însă constituie un avantaj demn de luat în seamă.

De ce Hindi?

 Motivul pentru care cineva alege învățarea unei limbi străine este extrem de diferit de la individ la individ. Depinde și de cât de mult are nevoie persoana să știe: dacă ne referim la învățământ formal, concretizat într-o diplomă de studii universitare, ori un cadru informal pentru a acumula suficiente cunoștințe pentru a vorbi cu prieteni sau a urmări filme.

Pe cât de diverse sunt motivele care impulsionează omul să învețe o limbă orientală ca hindi, pe atât de vaste pot fi întrebuințările ei: de la carieră didactică, traducător (fie de documente, literatură, fie de subtitrări pentru filme), la un adjuvant în meseria deja practicată (din orice domeniu cu putință). Evident, totul depinde de individ și de scopul pentru care a demarat studiul acestei limbi.

 În cât timp se învață?

Hindi mi se pare o limbă mult mai logică și mai ușoară de învățat decât multe dintre ”surorile” ei orientale. Alfabetul este logic, cu o grafie bine trasată, iar regulile de gramatică sunt și ele bine înrădăcinate. Totuși, să nu trăiască cineva cu impresia că absolut fiecare lucru din structura unei limbi (indiferent că e vorba de fonetică, vocabular sau reguli gramaticale) are o explicație logică. Sunt multe necunoscute care poate nu vor fi explicate niciodată, fie deoarece nu se vor găsi dovezi, fie că explicația s-a pierdut în procesul de dezvoltare și evoluție al limbii.

Alfabetul se poate învăța în maximum 2 săptămâni; dacă aveți timp la dispoziție, după prima săptămână ar trebui să puteți scrie și citi cuvinte simple. La început, este foarte importantă repetarea informației și orele de ”caligrafie” (pe care eu cel puțin le consider cruciale pentru formarea unui scris frumos, ordonat și lizibil).

Hilda-Hedvig prezentând la tablă, cu ocazia festivalului Namaste India

Hilda-Hedvig prezentând la tablă, cu ocazia festivalului Namaste India

Gramatica se poate învăța în mai puțin de un an, asta în funcție de disponibilitatea celui care dorește să învețe și de numărul de ore de exercițiu.

Limba, și aici mă refer la vorbire, mi se pare mai grea de asimilat deoarece expunerea la hindi este prea puțină în România. De asemenea, nu prea există posibilitatea de a sta la discuții cu un nativ, față în față. Cu cât e mai puțină expunerea, cu atât scade incidența de producere a propozițiilor (corecte gramatical) din proprie inițiativă. Pentru a ajunge la un nivel satisfăcător în toate cele patru abilități necesare pentru a putea afirma că stăpânești o limbă (citire, scriere, vorbire, ascultare/înțelegere) este nevoie de un efort susținut, fără întrerupere/pauze foarte lungi, de câțiva ani – cu cât te expui mai mult unui mediu hindi, cu atât va crește asimilarea de informație (mai ales cuvinte noi) și posibilitatea de a produce singur propoziții corecte.

O limbă străină nu este precum matematica, unde 2+2=4; fiind un organism viu, în continuă transformare și evoluție, aici 2+2 pot să facă 3 sau 5. Este important să fim mereu atenți și deschiși la nou, în pas cu transformările.

În loc de concluzie, consider că învățarea oricărei limbi străine presupune îmbrățișarea unui ”loc de muncă neplătit”, neplătit în bani, dar remunerat prin satisfacții personale care vin odată cu adâncirea în labirintul propriu fiecărei limbi. Depinde de cel care învață cât de departe dorește să ajungă în procesul de studiu fiindcă după mine, odată început, trebuie susținut pe parcursul întregii existențe.

Hilda-Hedvig Varga este licențiată în hindi, absolventă a Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Filologie, Engleză-Hindi

Use Facebook to Comment on this Post