Home » Blog » Rize çay

Rize çay

100_1306Parte importanta a culturii si ospitalitatii turcesti, ceaiul de Rize este unul dintre cele mai profunde ceaiuri: deschide inima, dezleaga limba, provoaca taceri pline de inteles si ii face pe oameni sa reflecteze asupra vietii si mortii deopotriva. Intr-adevar, viata privita prin paharul de ceai are un mister aparte, fierbinte si totusi intunecata, dar cu gust aromat si astringent, cu un “ce” anume care se reveleaza in cerul gurii dupa cateva inghitituri, ca o confirmare ca mai e ceva sublim dincolo de aparente. Cine intelege gustul “de dupa”, e pregatit sa inteleaga viata: are o noima neindulcita si neamestecata in clinchet sonor. Cei care arunca grabiti in ceai cuburile de zahar precum zarurile si amesteca ostentativ norocul cu viata intr-un joc propriu, sunt si cei care fac clinchetul cel mai zornaitor si mai prelung, ca si cum vor sa arate tuturor ca sunt pregatiti sa isi traiasca viata la maximum. In contrast, exista si oameni care indulcesc ceaiul cu inima lor si in pretextul povestirilor sau al tacerilor pline de inteles isi pun sufletul pe tava. Mireasma florilor de ceai se raspandeste in directia data de vant, dar bunatatea omului se raspandeste in toate directile.

Se zice ca viata e gata sa te invete daca esti pregatit. Cu cat inveti mai mult din ceea ce viata ofera, cu atat viata devine mai buna si gustul ceaiului mai dulce. Nu trebuie nimic adaugat: gandeste-te la experientele pe care le ai, reflecta-ti ochii deasupra paharului, sufla sa plece grijile si soarbe in inghitituri mici. Simte cum caldura ceaiului patrunde in tot corpul si te insufleteste pana in varful degetelor. Experienta incepe sa fie parte din tine si cu fiecare pahar de ceai, iar cunoasterea sa se sedimenteze. Cunoastere de sine, de viata, de ceilalti. Açik (slab), sau koyu (concentrat), ceaiul Rize are gust de viata amaruie dar promitatoare in aromele ce o acompaniaza.

101_22693. Ceainarie 03

Ceaiul nu este doar o experienta in sine, ci vehiculul experientei in Sine. Cei ce se impotrivesc ceaiului pretinzand ca nu sunt bolnavi, poarta o afectiune cu simptome mult mai triste: inchiderea, uitarea, racirea.

imageA face un ceai turcesc inseamna stapanirea unui mestesug alchimic. Ai nevoie de Çaydanlık, un ansamblu de 2 ibrice, unul mai mare si unul mai mic, care urmeaza sa fie folosite suprapuse. Ceaiul trebuie spalat si plasat in ibricul mic. Pe foc, se pune ibricul mare plin de apa pentru fiert si deasupra ibricul mic cu ceaiul spalat care va incepe sa se usuce. La un moment dat, se va pune apa fierbinte din ibricul mare peste ceaiul din ibricul mic, facandu-se o “esenta de ceai”. Se stinge focul si ibricele se lasa pana la servire suprapuse, caldura aburului din ibricul mare mentinand caldura esentei de ceai din ibricul mic. Servirea se face combinand esenta cu apa fierbinte si regland taria, in functie de dorinta oaspetelui. Odata ce omul si ceaiul sunt pusi in contact, reflectia asupra vietii poate incepe., lectiile pot fi impartasite, iar zambetul sa mijeasca printre mustati.  Oamenii vin in viata ta pentru un motiv, pentru o perioada, sau pentru o viata. Bea cu fiecare cel putin un pahar de ceai, ca sa te cunosti mai bine.

Use Facebook to Comment on this Post

Leave a Reply